Am participat la Festivalul "Gulyás" din Szolnok

La invitația doamnei dr. Barancsi Agnes președinte al Asociației ptr. Reinoirea Regiunii Rurale, am participat în localitatea Szolnok la o conferință agrară care avea tema de bază Gulașul unguresc, ca produs de seamă al gastronomiei maghiare.
După conferință am purtat tratative pentru o viitoare colaborare între asociația HANGYA- FURNICA și Asociația Reinoirea Regiunii Rurale din localitatea Mezőtur, o localitate cu 17700 locuitori în pusta ungară numit Kunság. ptr. incheierea unor colaborări de lungă durată.
In urma discuțiilor am convenit că vom încheia un contract de colaborare și vom depune impreună cereri de finanțare ptr proiecte comune.
Pentru început dorim ca cele două Centre de Formare ale asociațiilor noastre să depună un proiect ptr cursurile de gospodine și gospodari. Proiectul prevede învățarea teoretică a cursanților în județul Cluj iar practica să se realizeze în Centrul de formare la Mezőtur al ARRR.
Desigur sunt și alte proiecte în planul comun dar finanțările încă nu se văd și probabil că numai în anul viitor vom putea depune cererile de finanțare. HZoltan

Unul dintre cerere de finanţare a câştigat

După cum am aflat unul dintre cerere de finanţare ce a fost depus la Consiliul Judeţean Cluj a fost acceptat, de către comisia de cultură, drept pentru care am cerut explicaţii de la domnul director Horváth:

- Stimate domn director acum când aţi aflat că proiectul cu teatrul sătesc a câştigat ce planuri puteţi să ne dezvăluiţi ?  

- Da, am auzit şi noi de acceptul consiliului judeţean, dar numai o mică parte din suma cerută ni s-a acordat. Din cuantumul total doar ceva mai mult de 15% avem la dispoziţie, ceeace face ca numai două din cele 5 simpozioane să putem angaja, şi anume unul în limba română şi unul în limba maghiară. 

- Dar dacă aţi avea la dispoziţie şi alte fonduri aţi putea face şi celalalte?  

- Da avem depuşi şi alte cereri, dar şi atunci nu avem prea multă posibiltăţi, deci aşteptăm 

- Există alte variante care nu necesită extra-fonduri ?

- Da, desigur comuna Gârbău prin efortul domnului primar are o serie de iniţiative dintre care aş aminti înfrăţirea cu alte comune din Ungaria de ex. Tiszacsege sau Folyas. Cu aceste comunităţi avem prevăzute o serie de acţiuni dintre care aş aminti cel cu tabăra ecumenică.  dar despre ele voi vorbi pe larg când avem toate detaliile finisate.

Noi proiecte şi colaborări în 2017

Am avut ocazia să pot intervia din nou pe domnul director al Asociaţiei HANGYA-Furnica, domnul Horvath Zoltan.

- Stimate domn director am aflat că aţi reuşit să depuneţi cereri de finanţare la Consiliul Judeţean Cluj. Puteţi să ne daţi detalii?

- După cum poate aţi aflat şi cu alte ocazii noi nu prea ne place vorbim despre ce vonm face ci numai despre ce am realizat. 

Dar confirmăm că am depus câteva cereri. Sperăm să avem un răspuns pozitiv întrucât am vrea să lărgim sfera colaborărilor interjudeţene şi chiar de peste hotare. 

După cum se ştie că între judeţele Cluj şi Hajdu-Bihar din Ungaria există un contract de colaborare fiind judeţe înfrăţite. La fel în judeţul nostru multe comune sunt înfrăţite cu localităţi din judeţul Hajdu-Bihar. Având aceste date unul dintre proiecte am dori să venim în ajutorul acestora prin organizarea unor tabere ecumenice pentru ca tinerii de la noi să poate cunoaşte şi tinerii de alte religii şi confesiuni.

- Credeţi că v-a avea impact pozitiv?

- Da cred cu tărie pentru că şi cu alte ocazii am avut u feedback pozitiv!

-  Mai aveţi şi alte proiecte?

- Da, însă unele necesită un timp mai îndelungat de pregătire şi mai trebuie să adunăm şi alte fonduri pentru a se putea face alte cereri de finanţare.

- Totuşi aţi reuşit să confirmaţi şi să organizaţi conferinţe şi simpozioane, chiar şi internaţionale pentru care aţi avea un CV care să arată pregătirea superioară al membrilor asociaţiei sau nu e aşa?

- Ba da. Însă să  nu uităm că nu numai cu membrii asociaţiei am reuşit ci cu ajutorul altor colaboratori între care aş vrea să amintesc Asociaţia de dezvoltare microregională "PRO-Cojocna PRO Kolozs". Fără ajutorul lor nu prea reuşeam.

- Dovadă stă tocmai cele 14 simpozioane organizate prin ţară şi străinătate în scopul cunoaşterii Fondurilor Strategiei Dunării. Numai ei erau cei care au venit în ajutor?

- Nu, am reuşit să facem contacte cu civili din 9 ţări. Aceste legături vor veni în ajutorul viitoarelor proiecte în care membrii asociaţiilor prieteni vor avea un aport considerabil. Noi, dorim să conlucrăm cu toţi, care vor veni alături de proiectele viitoare 

- Vă mulţumesc

Anunţ conducerii Asociaţei HANGYA

Tuturor cititorilor dorim Sărbători Pascale Fericite!
Kellemes Húsvéti Ünnepet Kivánunk Olvasóinknak! 

Unii dintre parlamentari nu inţeleg rolul coposesoratelor

In decembrie 2016, Comisia ptr Agricultura a respins PLx 180/2015 care propunea completarea legii ptr infiinţarea şi legiferarea coposesoratelor, care face parte din patrimoniului ţării noastre, dar membrii comisiei nu au reţinut cele spuse de noul deputat UDMR, fost consilier PCM-ist, Sebestyen Csaba. 

Se pare că refuzul vine în primul rând din neînţelegerea rolului social şi economic al acestor organizări obşteşti. Poate că unii care au rămaşi cu mentalitatea răposatului, adică resping tot ce nu inţeleg, dar totuşi tot ei ar trebui să se informeze despre ce vorbesc, ptr că să spui că cei care au înfiinţat o asociaţie de coposesorat au avut timp destul să facă o înregistrare cu formă legală este total eronat şi greşit.

Un nou început

Am reuşit să luăm legătură cu directorul Asociaţiei HANGYA, luând un interviu rapid pentru că domnia sa tocmai se pregătea să plece la Tiszacsege, localitatea cu care avem legături de prietenie: 

- Stimate domnule Horváth , ce ne puteţi spune despre viitoarele planuri ale asociaţiei?

- Dată fiind că sediul asociaţiei HANGYA- Furnica a fost mutat în mediul rural mai precis în comuna Gârbău se impune o schimbare majoră asupra problematicii de dezvoltare rurală din zona. Posibilităţile locuitorilor de pe melagurilor nădăşene sunt imense, doar trebuie canalizaţi într-o direcţie dorită. Solurile din această zonă nu sunt aşa de performante drept pentru care şi în trecut locuitorii acestor meleaguri au căutat să completeze cu alte indeletniciri bugetul propriu. Iar acest fapt poate fi din nou scos la iveală, de ex. pe lângă creşterea animalelor este important că aici avem tradiţii în producţia ale artizanetelor. portul popular, straiele specifice foarte bogate dar şi vopsirea mobilierului cu modele moştenite de la străbuni pot deveni un atuu forte.

- Se ştie că aici au fost meşteri popular, care prin măiestria lor au dus la perfecţiune arta confecţionării diferitelor obiecte necesare în casele lor, credeţi că se poate reînoi după ce meşterii au dispărut? 

- Bună întrebare, doar că lucrurile nu stau aşa. Aproape în fiecare casă vedem că s-au păstrat tradiţia şi se cam intercalează cu articolele moderne. Este adevărat că multe produse artizanale au fost vândute sau sau producţia acestora s-a transformat la o producţie de serie mult simplificat. Aici avem de "recuperat" pentru că forma pieselor originale tinde să dispară. Cu toate aceste deficienţe sunt destule izvoare, (de ex. cărţi de specialitate elaborate de oameni de ştiinţă) şi alte surse din care pot fi reconstituite produsele artizanale cu forme originale iar producerea lor poate aduce un venit considerabil. Aici are un rol mare asociaţia HANGYA. Pe vremuri încă de la începutul existenţei Asociaţiei HANGYA istorică această avea rolul integratorului. Făcea prospecţiuni de piaţă, contracta cumpărători şi chiar achiziţiona produsele artizanale şi le transfera la vânzătorii înteresaţi.

- Un fel de Federalcoop?

- Nici vorbă. Produsele artizanale erau cumpărate doar de la membrii asociaţiei, iar la sfârşitul fiecărui an primeau o cotă din vânzare. HANGYA însemna defapt siguranţa de venit sigur. Produsele erau primite de asociaţie la un preţi de fabricaţie iar după vânzare acestora membrii mai primeau o cotă destul de însemnată. Defapt HANGYA avea un rol de integrator şi la nivelul economic pentru că pe lângă asociaţie mai funcţioneau şi o cooperativa de achiziţie, una de prelucrare produse agricole, mori şi aveau magazine de desfacere(multe de tip "franchise") şi chiar de credite precum şi de asigurare.

- Gospodarilor le este frică sau nu prea mai doresc să fie membru al unei mişcări cooperatiste, colective moderne, nu credeţi că aţi întârziat?

- Nu aşa trebuie să fie pusă problema! Desigur există repulsia despre care vorbiţi, dar numai în rându celor care au trăit vremurile trecute. In rândul tinerilor gospodari - viitorul mediului rural - deja s-a cam format ideea că sunt jecmănite de către falşii "integratori" străini şi chiar de cei autohtoni. Dacă pentru un kg de carne de miel aceştia oferă un preţi derizoriu - de câţva lei - gospodarii nu mai au resurse pentru anul viitor şi uite aşa se distruge v-a orice gospodărie dacă se v-a continua în acest fel. Aici ar fi necesar ca cei care sunt responsabil pentru agricultură să intervine şi să reglementeze aceste lucruri. Nici cei care ne conduc actualmente nu au prea făcut ceva în acestă direcţie deşi se ştie că până şi seful guvernului a fost şi este de specialitate şi mulţi ani a fost comisar UE ptr agricultură. Dar până şi domnia sa protejează fermierii francezi în loc de gospodarii autohtoni!

- Sunt cam tari aceste aprecieri, nu cerdeţi?

- Da sunt deacord cu D-voastră, dar gospodarii nu sunt ai noştrii? Fără să intru în detalii Vă pot spune că şi aici sunt oameni harnici şi ele fac concurenţă francezilor, deci trebuie să fie opriţi...

- De unde vă vine ideea că aici în bazinul Nadăşului ar fi bine să se integreze aceate activităţi?

-  Sunt destui. In gospodăriile nădăşene găsim în multe locuri efective de oi care depăşesc câteva sute. Sunt şi efective de peste 4-500. Iar dacă s-ar uni ar putea vinde la un preţi rezonabil producţia lor de carne. Nu ar mai fi astupat în gropi pieile animalelor şi nici alte tipuri de poluări ale mediului nu s-ar mai face. Ştiţi că spălarea oilor se fac ca pe vremuri? Adică în pârâuri fără a ţine seamă de poluarea solului? Atunci despre ce vorbim?

- Sunteţi cam supărat?

- Nu, sunt mai de grabă mâhnit, că toate guvernele de după 89 nu au contribuit la îmbunătăţirea vieţii la sate. Acum că în aceste locuri oamenii au îmbătrânit se vrea comasarea lor, exact ca pe vremea răposatului...  Qui prodest?

- Se pare că totuşi întrevedeţi o ieşire din acestă stare?

- Da, tocmai acum mă voi deplasa în Ungaria la Tiszacsege, unde funcţionează mai multe unităţi de profil, dintre care şi o cooperativă socială. Apoi voi vizita şi localitatea vecină Egyek care are 18 unităţi civile: asociaţii, cooperative şi chiar două fundaţii agricole. Aici gospodarii noştrii ar putea vedea că există alternative viabile, dacă se acceptă o colaborare de tip asociativ şi coperatist. 

Trebuie să fac şi o altă precizare că în localitate Egyek cu ajutorul celor 18 unităţi civile primăria a realizat o nouă formă de "autosusţinere" adică tot ce se produce pe teritoriul comunei este folosit în folosul celor trei localităţi componente! 

Să reţinem însă şi faptul că aci locuiesc peste 6000 de pesoane! In cantina comunei se fac peste 3000 de porţii de prânz pentru copii şcolari şi nevoiaşi! Aici nici somaj nu prea există. Romii, care aici locuiesc în număr mare, contribuie la întreţinerea lor cu muncă şi sunt satisfăcuţi că au cele necesare vieţii. Dar despre acest fapt o să vorbesc altă dată! Acum fug să prind trenul.

- Mulţumim

- Eu mulţumesc că m-aţi ascultat.

a intrebat: Sára Zöld, red.HANGYA      

Am mutat sediul Asociației HANGYA în comuna Gârbău.

Odată cu alegerile din anul 2016 a fost mutat și sediul central în comuna Gârbău aflat în aproprierea Clujului.
Comuna Gârbău este adecvat pentru noile proiecte ale asociaţiei HANGYA 

Astfel amintim că dorim deschiderea unei Centru de Formare în Mediul Rural. Pentru ca această să se realizeze am căutat şi reuşit să încheiem un contract de colaborare cu Asociația Pro Ruralis din Ungaria precum şi alta cu Asociația Vlahilor din Bulgaria.

La fel cu ajutorul unor specialişti dorim deschiderea unei Centru de Afaceri în Mediul Rural. 

Printre proiectele ce urmează a se derula amintim doar cele care pot servi la dezvoltarea sustenabilă al mediului economic şi agrar din zonele rurale în colaborare cu alte microregiuni de tip Leader atât în ţară cât şi în străinătate.  HZoltan