marți, 19 aprilie 2016

Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT)

Gruparea europeană de cooperare teritorială: un instrument pentru facilitarea cooperării transfrontaliere, transnaţionale sau interregionale
GECT au fost înfiinţate în 2006 de Parlamentul European şi Consiliu, cu sprijinul politic al Comitetului Regiunilor. Acestea permit autorităţilor locale şi regionale din diferite state membre să coopereze mai eficient, dându-le posibilitatea de a solicita şi gestiona direct fonduri europene.
Rolul GECT
Organizarea şi gestionarea măsurilor de cooperare transfrontalieră, transnaţională sau interregională, cu sau fără sprijinul financiar al UE.
Cine poate înfiinţa o GECT?La GECT trebuie să participe parteneri din cel puţin două state membre ale UE. Aceştia includ:
Regional or local authorities
autorităţile regionale sau locale;
guvernele naţionale; 
organismele de drept public;
asociaţii. 
Ce poate face o GECT
furnizarea de servicii de transport sau medicale transfrontaliere; 
gestionarea proiectelor transfrontaliere sau interregionale de dezvoltare durabilă (inovare şi tehnologie, protecţia mediului etc.); 
consolidarea coeziunii economice şi sociale la nivel transfrontalier. 
Rolul Comitetului Regiunilor
rol consultativ în domeniul cooperării transfrontaliere;
sprijin politic pentru GECT şi activităţile acestora; 
evaluarea progresului GECT şi facilitarea schimbului de bune practici prin intermediul unui grup de experţi; 
colectarea de informaţii cu privire la statutele şi convenţiile privind GECT. 
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi portalul GECT.
Publicat de la

Conexiuni între mediul rural și cel urban

Legături rural-urban
În Comunicarea Comisiei Europene din anul 2010 cu privire la perspectivele Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013 se afirmă că o prioritate pentru PAC va fi: „dezvoltarea teritorială echilibrată a zonelor rurale în întreaga UE prin responsabilizarea localnicilor, consolidarea capacităților și îmbunătățirea condițiilor la nivel local și a legăturilor dintre zonele rurale și cele urbane”.
Abordările de dezvoltare rurală subsumate acestui deziderat de dezvoltare teritorială echilibrată vor avea de câștigat dacă vor fi luate în considerare o serie de aspecte-cheie, cum ar fi:
Zonele urbane reprezintă pieţe şi centre de servicii importante pentru întreprinderile rurale
Zona rurală a Europei este foarte atractivă pentru populația urbană
Echilibrul ecologic al zonelor rurale din jurul oraşelor şi municipiilor se poate afla sub presiune datorită dezvoltării urbane, obiectivelor de recreere intens frecventate şi a navetei.
O abordare politică integrată la scară regională este capabilă să genereze rezultate pozitive, începând cu luarea în considerare şi tratarea diverselor aspecte ale dinamicii relaţiilor dintre mediul urban și cel rural. Rezultatul poate fi o abordare durabilă a dezvoltării rurale, cu o viziune echilibrată asupra binomului urban-rural.
Despre conexiunile dintre mediul urban și cel rural există o multitudine de informații, printre care se numără şi această sinteză a studiilor regionale care evidențiază patru mari tipuri de cooperare rural-urbană care se disting în diversele unghiuri de abordare politică:
Publicat de la

Prezentare generală a politicii de dezvoltare rurală

Orientările strategice ale UE privind dezvoltarea rurală
Orientările strategice ale UE oferă o bază pe care fiecare stat membru îşi fundamentează planurile strategice naționale de dezvoltare rurală.
Politica de dezvoltare rurală reprezintă o abordare strategică care defineşte priorităţile UE în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală. În februarie 2006, Consiliul a adoptat Orientările strategice ale UE privind dezvoltarea rurală.
Orientările strategice sunt următoarele:
Îmbunătăţirea competitivităţii în sectoarele agricol şi forestier
Îmbunătăţirea mediului şi a spațiului rural
Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării
Constituirea capacităţii locale de ocupare a forței de muncă şi de diversificare
Garantarea coerenţei programării
Complementaritatea instrumentelor comunitare
Aceste orientări definesc cadrul în care statele membre își elaborează planurile strategice naţionale pentru dezvoltare rurală. Pentru informaţii suplimentare referitoare la planurile strategice naţionale, dați clic aici.
La rândul lor, strategiile naţionale constituie sursa generatoare a programelor de dezvoltare rurală. Pentru informaţii suplimentare referitoare la planurile naţionale şi regionale, daţi clic aici.
Domenii de interes ale politicii de dezvoltare rurală
Orientările strategice definesc punctele de interes ale politicii de dezvoltare rurală în trei domenii fundamentale, şi anume: economia agroalimentară, mediu și economie rurală în ansamblu, şi populaţie rurală. Aceste orientări alcătuiesc cadrul în care s-a dezvoltat generaţia 2007-2013 de strategii şi programe de dezvoltare rurală la nivelul statelor membre, în concordanță cu acest cadru, constituit în jurul a patru axe. Pentru informaţii suplimentare referitoare la cele patru axe, daţi clic aici.
Publicat de la

Comitetul European al Regiunilor (CoR) - Informaţii importante

Creat în 1994 , Comitetul European al Regiunilor (CoR) este Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali.
El este alcătuit din 350 de membri – președinți de consilii regionale, primari sau reprezentanți aleși ai regiunilor și orașelor – din cele 28 de state membre ale UE.
Membrii trebuie să fie aleși în mod democratic și/sau să dețină un mandat politic în țara lor de origine.
Prin intermediul CoR, autorităţile locale şi regionale ale UE pot să-și exprime opinia cu privire la elaborarea legislației UE care are un impact asupra regiunilor și orașelor.
Dar... de ce a fost creat CoR?
De la înființarea lui cu peste 20 de ani în urmă, activitatea CoR a vizat apropierea cetățenilor de Uniunea Europeană.
Cu titlu general, se acceptă următoarele:
70% din legislația UE are un impact direct la nivel regional și local;
cetățenii UE trebuie să fie implicați în construcția UE;
50% din cetățenii UE consideră că reprezentanții lor aleși la nivel local și regional sunt mai în măsură să îi reprezinte la nivelul UE;
autorităţile alese de la nivel local și regional, aflate în proximitatea cetățenilor, ar trebui să-și poată comunica opiniile în procesul de pregătire a legislației UE.
Rolul important pe care îl joacă CoR a fost recunoscut și consolidat prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Informații suplimentare în acest sens se găsesc mai jos pe pagina curentă.
Ce face CoR pentru a apropia UE de cetățeni?
Membrii CoR trăiesc și lucrează în regiunile și orașele lor de origine și, prin urmare, sunt în contact cu preocupările electoratului lor.
Ei vorbesc în numele votanților în miezul procesului decizional și legislativ al UE și, de asemenea, îi țin pe aceștia la curent cu evoluțiile din cadrul UE, găzduind reuniuni și conferințe ale CoR în regiunile și orașele lor.
Principiile de bază și domeniile de competență ale CoR
Principii fundamentale

- Guvernanța pe mai multe niveluri
- Proximitatea
- Subsidiaritatea
Domenii de competență
CoR se poate pronunţa pe toate temele majore de interes regional şi local.
Printre acestea se numără:
coeziunea economică, socială și teritorială;
ocuparea forței de muncă;
afacerile sociale;
educația, tineretul și cultura;
sănătatea publică;
transporturile;
sportul;
mediul, energia şi schimbările climatice;

EVENIMENTE LOCALE 
Comitetul European al Regiunilor (CoR) invită cetățenii să vorbească despre Europa în cadrul unor evenimente publice locale și regionale !
Aceste evenimente pot fi organizate în parteneriat cu membrii CoR în calitate de „ambasadori ai UE la nivel local”, cu orașele, provinciile, regiunile și asociațiile și rețelele lor naționale și cu alte instituții ale UE în statele membre.
Își pot depune candidatura toți cei interesați să găzduiască, în 2016, manifestări locale care corespund priorităților noastre politice și criteriilor de selecție și al căror obiectiv principal constă în:
a antrena cetățenii, în special tinerii, într-o comunicare bidirecțională pe teme legate de UE, care să permită exprimarea intereselor și așteptărilor existente în teritoriile UE;
a contribui la lucrările legislative ale CoR, prin dezbateri locale privind legislația UE în curs de elaborare și impactul potențial al acesteia asupra regiunilor și orașelor;
a sprijini schimbul de cunoștințe și de bune practici între orașe și regiuni;
a consolida cooperarea cu alte instituții ale UE, în special cu birourile naționale ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European și cu rețeaua de centre de informare Europe Direct.
Pentru mai multe informații, consultați broșura noastră online și deveniți partener al CoR pentru evenimentul dumneavoastră local!
Ce tip de evenimente pot beneficia de sprijin?
Dialoguri cu cetățenii: o dezbatere deschisă cu cetățenii, în special cu tinerii, cu privire la agenda politică a UE și viitorul Europei;
Dialoguri cu părțile interesate: dezbateri cu părţile interesate de la nivel local şi regional cu privire la elaborarea și monitorizarea avizelor CoR, pentru a aduce o contribuție la activitățile consultative ale CoR;
Conferințe sau seminare: schimburi de cunoștințe și de bune practici între orașele și regiunile UE pe teme legate de afacerile europene și impactul lor la nivel regional;
Cine își poate depune candidatura?
Membrii CoR și autoritățile locale sau regionale pe care le reprezintă;
Regiunile, provinciile și orașele UE;
Asociațiile naționale care reprezintă interese regionale și locale.
Ce căutăm?
Unul sau mai mulți membri ai CoR implicați în mod activ ca vorbitor(i);
Un format deschis și participativ;
O legătură cu prioritățile politice ale CoR și cu planul său anual de comunicare;
Un parteneriat cu alte instituții europene și cu birourile lor naționale (birourile de informare ale Parlamentului European, reprezentanțele permanente ale Comisiei Europene), cu centrele de informare Europe Direct și/sau cu asociații naționale și rețele ale autorităților locale și regionale.
Ce putem oferi?
Sub rezerva evaluării și a disponibilității resurselor financiare, CoR poate oferi anumite servicii, cum ar fi:
acoperirea costurilor ocazionate de participarea moderatorilor;
serviciu de interpretare (maximum 3 limbi);
activități de media și comunicare;
rambursarea cheltuielilor de călătorie și cazare pentru membrii CoR.
Cum se depun candidaturile?
Citiți dispozițiile privind evenimentele locale;
Prezentați-vă propunerea cu cel puțin trei luni înainte de data propusă pentru evenimentul dumneavoastră;
Completați formularul de candidatură disponibil online;
Includeți toate informațiile necesare, cum ar fi obiectivele, conceptul, sarcinile, proiectul de buget și proiectul de program ale evenimentului.
Contact
Direcția Comunicare Unitatea Evenimente Comitetul European al Regiunilor 
Rue Belliard 99-101 
B -1040 Bruxelles
Publicat de la

Au fost lansate trei măsuri din PNDR 2014-2020

14 Iulie 2015
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a lansat trei noi măsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Astfel, ministrul Agriculturii a anunțat lansarea sub-măsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - a) IRIGAȚII, a sub-măsurii 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și a sub-măsurii 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.
În ceea ce privește sub-măsura 4.3 „Sprijin pentru investiții în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier” - Componenta irigații, aceasta dispune de o alocare financiară totală aferentă PNDR 2014-2020 de 435.294.118 de euro (FEADR + Buget Național), respectiv de o alocare financiară aferentă sesiunii 2015 de 218.000.000 de euro (FEADR + Buget Național).
Sub-măsura poate fi accesată de organizații/federații ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși 1.000.000 de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune, respectiv 1.500.000 de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.
”Prin PNDR 2007-2013 am finanțat proiecte pentru infrastructura secundară de irigații pentru o suprafață de peste 300.000 de hectare. Prin măsura lansată astăzi, deschidem sesiunea de primire de proiecte din partea organizațiilor și federațiilor ale utilizatorilor de apă înființate în conformitate cu legislația în vigoare, constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, pentru a dezvolta infrastructura secundară pentru alte 400.000 de hectare, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a suprafețelor irigate și, implicit, la rezultate mai bune în ceea ce privește producțiile realizate de producătorii din zonele deservite de aceste sisteme de irigații”, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Sub-Măsura 6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale dispune de o alocare financiară totală PNDR 2014-2020 de 117.772.552 de euro iar alocarea financiara a sesiunii din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) este de 44.164.707 de euro. Aceasta măsură vizează diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul neagricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spațiul rural, precum și încurajarea menținerii și dezvoltării activităților meșteșugărești tradiționale.
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară, respectiv 50.000 de euro/proiect, cu posibilitatea majorării sprijinului la valoarea de 70.000 de euro/proiect (în cazul activităților de producție, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism), pentru finanțarea de noi activități neagricole în mediul rural pe baza unui plan de afaceri.
Între categoriile de beneficiari care pot aplica pentru această sub Măsura sunt:
• Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole în spațiul rural pentru prima dată. Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile;
• Micro-întreprinderi și întreprinderi mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;
• Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).
Sub-Măsura 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole dispune de o alocare financiară totală PNDR 2014-2020 de 152.573.159 de euro iar pentru sesiunea din 2015 (15 iulie – 30 octombrie) de 57.214.935 de euro.
Această sub-măsură vizează stimularea mediul de afaceri din mediul rural, contribuind astfel la creşterea numărului de activităţi neagricole desfăşurate în zonele rurale. De asemenea, aceasta sub-măsura are ca scop dezvoltarea activităţilor neagricole existente, care să conducă la crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și reducerea diferențelor dintre mediul rural şi urban. Sprijinul va fi acordat pe principiul rambursarii costurilor eligibile suportate și plătite efectiv și nu va depăși 200.000 de euro/beneficiar.
Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 70% și se poate majora până la 90% pentru solicitanții care desfășoară activități de producție, servicii medicale, sanitar-veterinare și agroturism și pentru fermierii care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activități non-agricole.
În categoriile de beneficiari care pot aplica pentru această măsura se află:
- micro-întreprinderi și întreprinderi neagricole mici existente și nou înființate din spațiul rural;
- fermieri sau membrii unor gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepția persoanelor fizice neautorizate.
Publicat de la

Noi oportunitati de finantare pentru investitii de utilitate publica in mediul rural

Autor: Redactor25.09.2015
Autoritatile publice locale si ONG-urile pot solicita fonduri nerambursabile pentru investitii de utilitate publica avand la dispozitie 552.000.000 euro pentru investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica (submasura 7.2), 97.000.000 euro pentru investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.2) si 25.000.000 euro pentru investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de acces agricola (submasura 4.3 – componenta agricola).
Sesiunea de depunere de proiecte pentru cele trei masuri a fost deschisa ieri de catre ministrul Agriculturii, in cadrul unui eveniment desfasurat la Consiliului Judetean Arges.
Prin intermediul submasurii 4.3 (Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice, componenta infrastructura de acces agricola), pot depunde cereri spre a primi finantare Unitatiile Administrativ – Teritoriale, dar si asociatii ale acestora. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 1.000.000 Euro/ proiect pentru drumurile agricole de acces. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la cheltuieli pentru constructia, extinderea si/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole catre ferme (cai de acces din afara exploatatiilor agricole). Proiectele cu punctaj egal se vor departaja dupa lungimea drumului realizat prin proiect, in sensul prioritizarii celor cu lungime mai mare.
Proiectele de investitii depuse in cadrul submasurii 7.2 (Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara) pot avea beneficiari publici (comunele si asociatiile acestora conform legislatiei nationale in vigoare) si ONG-uri pentru investitii in infrastructura educationala (gradinite) si sociala (crese si infrastructura tip after-school).
Sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritatile publice locale si ONG-uri care sunt negeneratoare de venit sau in cazul proiectelor pentru apa sau apa uzata. Finantarea nu va depasi 1.000.000 euro/comuna, pentru investitii care vizeaza un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apa sau apa uzata).
Pentru investitiile care vizeaza infiintarea infrastructurii de apa si apa uzata, finantarea nu va depasi 2.500.000 euro/comuna, iar pentru extinderea acestei infrastructuri, nu mai mult de 1.500.000 euro. Pentru proiectele colective (ADI din care fac parte exclusiv comune sau proiecte care vizeaza mai multe comune) valoarea finantarii nu va fi mai mare de 4.000.000 euro, fara a depasi valoarea maxima per comuna pentru fiecare tip de sprijin. In cadrul submasurii 7.2 se acorda sprijin pentru proiectele de infrastructura educationala/ sociala, iar valoarea acestora va fi de maxim 500.000 euro.
De asemenea, sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri va fi de maxim 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit aplicate de ONG-uri si care vizeaza infrastructura educationala (gradinite) si sociala (crese si infrastructura de tip after-school) si nu va depasi 100.000 euro. Proiectele cu punctaj egal se vor departaja in functie de capacitatea constructiei aferente infrastructurii educationale/sociale pentru care se realizeaza investitia.
Cei care pot beneficia de fonduri europene nerambursabile prin interemediul submasurii 7.6 (Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) sunt: comunele, ONG-urile, unitatile de cult si persoane fizice autorizate sau societati comerciale care detin in administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publica, de clasa B.
Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de venit si nu va depasi 500.000 euro. Totodata, sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit si nu va depasi 200.000 euro. Aceasta submasura va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin intretinere, restaurare si modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, asezaminte monahale inclusiv a asezamintelor culturale – camine culturale.
Pentru componenta Infrastructura de acces agricola a submasurii 4.3, pentru Submasura 7.2 si pentru Submasura 7.6, cheltuielile de consultanta si pentru managementul proiectului sunt eligibile daca respecta conditiile prevazute de Regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 si se deconteaza proportional cu valoarea fiecarei transe de plata aferente proiectului. Exceptie fac cheltuielile de consultanta pentru intocmirea dosarului cererii de finantare se pot deconta integral in cadrul primei transe de plata.
Publicat de la

Claudiu Frânc: Altădată luam mai mult pe piele decât luăm acum pe vaca întreagă!

Liliana Sime 26 ianuarie 2016 
Crescătorii de bovine din România sunt la limita răbdării! Prețul laptelui este în picaj, prețul cărnii scade, subvențiile întârzie, despăgubirile pentru secetă au fost primițe de un procent foarte mic de fermieri.
Laptele nu se plătește, carnea nu se plătește, furaje nu sunt, efectivele de bovine sunt peste 30% decimate. Trebuie să te programezi cu două luni înainte la un abator ca să poți să tai o vacă. Și o vinzi pe prețul unei perechi de papuci. Altădată luam mai mult pe piele decât luăm acum pe vaca întreagă. Deci acolo s-a ajuns, să luăm banii pe care-i luam pe piele înainte. Sunt lucruri foarte grave, declară, pentru Agroinfo, Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.
Mulți dintre crescătorii de bovine au fost săriți și de la plata despăgubirilor pe secetă. Ce s-a întâmplat de fermierii au rămas fără bani și cu pagubele?
Despăgubiri pe secetă nu am luat. Degeaba am reușit să introducem în actul normativ și culturile de furaj. În momentul în care s-a elaborat metodologia și până la apariția ordonanței s-au făcut controalele în teren. Noi nu am avut procese-verbale de constatare a pagubelor. Prea puțini crescători de bovine au luat banii. Nu știu dacă e un procent de 10%. Uitați-vă la suma pentru despăgubiri că e mică. Pe teren am luat bani puțini pentru că nu facem cultură mare, spune Frânc.
Crescătorii de bovine așteaptă soluții de la ministrul agriculturii. Marți, 26 ianuarie, mai mulți lideri ai fermierilor au fost chemați la discuții la Ministerul Agriculturii.
Publicat de la
Abonați-vă la: Postări (Atom)