Am reuşit să luăm legătură cu directorul Asociaţiei HANGYA, luând un interviu rapid pentru că domnia sa tocmai se pregătea să plece la Tiszacsege, localitatea cu care avem legături de prietenie:
- Stimate domnule Horváth , ce ne puteţi spune despre viitoarele planuri ale asociaţiei?
- Dată fiind că sediul asociaţiei HANGYA- Furnica a fost mutat în mediul rural mai precis în comuna Gârbău se impune o schimbare majoră asupra problematicii de dezvoltare rurală din zona. Posibilităţile locuitorilor de pe melagurilor nădăşene sunt imense, doar trebuie canalizaţi într-o direcţie dorită. Solurile din această zonă nu sunt aşa de performante drept pentru care şi în trecut locuitorii acestor meleaguri au căutat să completeze cu alte indeletniciri bugetul propriu. Iar acest fapt poate fi din nou scos la iveală, de ex. pe lângă creşterea animalelor este important că aici avem tradiţii în producţia ale artizanetelor. portul popular, straiele specifice foarte bogate dar şi vopsirea mobilierului cu modele moştenite de la străbuni pot deveni un atuu forte.
- Se ştie că aici au fost meşteri popular, care prin măiestria lor au dus la perfecţiune arta confecţionării diferitelor obiecte necesare în casele lor, credeţi că se poate reînoi după ce meşterii au dispărut?
- Bună întrebare, doar că lucrurile nu stau aşa. Aproape în fiecare casă vedem că s-au păstrat tradiţia şi se cam intercalează cu articolele moderne. Este adevărat că multe produse artizanale au fost vândute sau sau producţia acestora s-a transformat la o producţie de serie mult simplificat. Aici avem de "recuperat" pentru că forma pieselor originale tinde să dispară. Cu toate aceste deficienţe sunt destule izvoare, (de ex. cărţi de specialitate elaborate de oameni de ştiinţă) şi alte surse din care pot fi reconstituite produsele artizanale cu forme originale iar producerea lor poate aduce un venit considerabil. Aici are un rol mare asociaţia HANGYA. Pe vremuri încă de la începutul existenţei Asociaţiei HANGYA istorică această avea rolul integratorului. Făcea prospecţiuni de piaţă, contracta cumpărători şi chiar achiziţiona produsele artizanale şi le transfera la vânzătorii înteresaţi.
- Un fel de Federalcoop?
- Nici vorbă. Produsele artizanale erau cumpărate doar de la membrii asociaţiei, iar la sfârşitul fiecărui an primeau o cotă din vânzare. HANGYA însemna defapt siguranţa de venit sigur. Produsele erau primite de asociaţie la un preţi de fabricaţie iar după vânzare acestora membrii mai primeau o cotă destul de însemnată. Defapt HANGYA avea un rol de integrator şi la nivelul economic pentru că pe lângă asociaţie mai funcţioneau şi o cooperativa de achiziţie, una de prelucrare produse agricole, mori şi aveau magazine de desfacere(multe de tip "franchise") şi chiar de credite precum şi de asigurare.
- Gospodarilor le este frică sau nu prea mai doresc să fie membru al unei mişcări cooperatiste, colective moderne, nu credeţi că aţi întârziat?
- Nu aşa trebuie să fie pusă problema! Desigur există repulsia despre care vorbiţi, dar numai în rându celor care au trăit vremurile trecute. In rândul tinerilor gospodari - viitorul mediului rural - deja s-a cam format ideea că sunt jecmănite de către falşii "integratori" străini şi chiar de cei autohtoni. Dacă pentru un kg de carne de miel aceştia oferă un preţi derizoriu - de câţva lei - gospodarii nu mai au resurse pentru anul viitor şi uite aşa se distruge v-a orice gospodărie dacă se v-a continua în acest fel. Aici ar fi necesar ca cei care sunt responsabil pentru agricultură să intervine şi să reglementeze aceste lucruri. Nici cei care ne conduc actualmente nu au prea făcut ceva în acestă direcţie deşi se ştie că până şi seful guvernului a fost şi este de specialitate şi mulţi ani a fost comisar UE ptr agricultură. Dar până şi domnia sa protejează fermierii francezi în loc de gospodarii autohtoni!
- Sunt cam tari aceste aprecieri, nu cerdeţi?
- Da sunt deacord cu D-voastră, dar gospodarii nu sunt ai noştrii? Fără să intru în detalii Vă pot spune că şi aici sunt oameni harnici şi ele fac concurenţă francezilor, deci trebuie să fie opriţi...
- De unde vă vine ideea că aici în bazinul Nadăşului ar fi bine să se integreze aceate activităţi?
- Sunt destui. In gospodăriile nădăşene găsim în multe locuri efective de oi care depăşesc câteva sute. Sunt şi efective de peste 4-500. Iar dacă s-ar uni ar putea vinde la un preţi rezonabil producţia lor de carne. Nu ar mai fi astupat în gropi pieile animalelor şi nici alte tipuri de poluări ale mediului nu s-ar mai face. Ştiţi că spălarea oilor se fac ca pe vremuri? Adică în pârâuri fără a ţine seamă de poluarea solului? Atunci despre ce vorbim?
- Sunteţi cam supărat?
- Nu, sunt mai de grabă mâhnit, că toate guvernele de după 89 nu au contribuit la îmbunătăţirea vieţii la sate. Acum că în aceste locuri oamenii au îmbătrânit se vrea comasarea lor, exact ca pe vremea răposatului... Qui prodest?
- Se pare că totuşi întrevedeţi o ieşire din acestă stare?
- Da, tocmai acum mă voi deplasa în Ungaria la Tiszacsege, unde funcţionează mai multe unităţi de profil, dintre care şi o cooperativă socială. Apoi voi vizita şi localitatea vecină Egyek care are 18 unităţi civile: asociaţii, cooperative şi chiar două fundaţii agricole. Aici gospodarii noştrii ar putea vedea că există alternative viabile, dacă se acceptă o colaborare de tip asociativ şi coperatist.
Trebuie să fac şi o altă precizare că în localitate Egyek cu ajutorul celor 18 unităţi civile primăria a realizat o nouă formă de "autosusţinere" adică tot ce se produce pe teritoriul comunei este folosit în folosul celor trei localităţi componente!
Să reţinem însă şi faptul că aci locuiesc peste 6000 de pesoane! In cantina comunei se fac peste 3000 de porţii de prânz pentru copii şcolari şi nevoiaşi! Aici nici somaj nu prea există. Romii, care aici locuiesc în număr mare, contribuie la întreţinerea lor cu muncă şi sunt satisfăcuţi că au cele necesare vieţii. Dar despre acest fapt o să vorbesc altă dată! Acum fug să prind trenul.
- Mulţumim
- Eu mulţumesc că m-aţi ascultat.
a intrebat: Sára Zöld, red.HANGYA
